O altă zi

Iarăși rutină, deja nu mai am despre ce să scriu. Aș putea să comentez știrile sau diverse subiecte, pot să-mi dau destul de bine cu părerea dar prefer să fac ceva original, indiferent cum iese. Chiar dacă scriu despre nimic, măcar fac ceva. Până acum, am simțit că a trecut timpul pe lângă mine, simt că dacă aș muri mâine e ca și cum nu aș fi existat niciodată. Nu e ca și cum vreau să ies în evidență acum, nu vreau să impresionez pe nimeni, vreau doar să simt că fac ceva important. Am fost mereu altruist însă am luat și multe țepe. Nu mi-au pierit intențiile bune doar că prefer să nu mă exteriorizez. Am mai avut tentative de a scrie însă nu a ieșit niciodată cum am vrut eu sau în unele cazuri nu a ieșit cum au vrut alții. Obișnuiam să mă consum pentru ce credeau alții dar am înțeles că nu ai cum să îi mulțumești pe toți. Atât timp cât exiști, o să deranjezi pe cineva orice ai face. Am încercat să fiu complet transparent, să nu ies în evidență, să ascund absolut tot ce pot ascunde, să nu am nici o părere și nici o expresie de personalitate, să fiu de acod cu toată lumea doar ca să mă pot integra. Și pentru ce? Unde sunt "prietenii" mei acum? Doar pentru faptul că nu mai reușeam să ies cu ei pentru că munceam sau pur și simplu nu aveam destulă energie psihică, i-am pierdut pe toți. S-au dus cum au venit, am rămas doar eu, gol și transparent, exact cum m-am chinuit să devin ca să le fac toturor pe plac. Nu e vina lor până la urmă, e vina mea. Și văd că trec zilele ți nu realizez nimic, nu las nimic în urmă. De aia am ales să scriu, chiar dacă scriu despre nimic, simt că fac ceva, simt că există undeva amprenta mea. Unii fac graffiti, alții fac copii, fiecare încearcă să lase ce poate în urmă. Poate că o să am și copii la un moment dat, momentan nu mă văd făcând asta, abea reușesc să am grijă de mine.
Cred că scrisul îmi face bine, deși cu cât scriu mai mult cu atât dezgrop mai multe lucruri rele. Sunt mereu cam aceleași lucruri, aceleași stafii. Cum ziceam, am avut mai multe bloguri însă au ajuns toate să fie șterse. Și nu de dragul creației, ci pentru că preferam să nu recitesc ce am scris. De fapt de multe ori nici nu îmi citesc articolele, de aceea o să vedeți multe greșeli de exprimare. Știu că dacă le citesc există șanse bune să le șterg.